Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!
|
Deщеаптъ-те, роmъnе, dіn соmnȢл чел dе móрте
Ꙟn каре тĕ аdъnчіръ барбарii dе тіраnĭ!
АкȢm орĭ nічĭ оdатъ кроĭеще'цĭ алтъ сóрте
Ла кареа съ се 'nкіnе ші крȢzіĭ тъĭ dȢшmаnĭ!
АкȢm, орĭ nічĭ оdатъ съ dъm dовеzĭ ла лȢmе,
Къ 'nасте mъnĭ mаĭ кȢрџе Ȣn съnџе dе роmаn,
Шĭ къ'n а nóстре пептȢрĭ пъстръm кȢ фалъ Ȣn nȢmе
ТрĭȢmфътор dе пополĭ, Ȣn nȢmе dе Траĭаn.
Ꙟnалцъ'цĭ лата фрȢnте, ші каȢтъ 'n џіȢр dе тіnе
КȢm стаȢ ка браzĭ ꙟн mȢnте воĭnічĭ сȢте dе mіĭ!
Ꙋn глас еĭ mаĭ ащеатъ ші сар ка лȢпĭ ꙟн стіnе
Бътръnĭ, бърбацĭ, жȢnĭ, тіnерĭ dіn mȢnцĭ ші dіn къmпіĭ!
Прівіцĭ mъреце Ȣmбре, МіхаĭȢ, Щефаn, Корвіnе
Ла nаціа роmъnъ, л'аĭ востріĭ стръnепоцĭ!
КȢ брацеле арmате, кȢ фокȢл вострȢ'n віnе,
Віĭацъ 'n лібертате, орĭ móрте стрігъ тоцĭ!
Пре воĭ въ nimiчіръ а пісмеĭ ръȢтате
Ші óрба nеȢnіре ла Мілкоб ші Карпацĭ!
Daр nоĭ пътрȢnшĭ ла сȢфлет de сфъnта лібертате,
ЖȢръm, къ воm da mъna, съ фіm пȢрȢреа фрацĭ!
О mаmъ веdȢвітъ dела МіхаĭȢ чел mаре
Претіndе dела фіі'шĭ аzĭ mъnъ d'ажȢтор;
Ші бластъmъ кȢ лакръmĭ ꙟн окĭ, пе орĭ шікаре,
Ꙟn астфелĭȢ dе перікȢл се фаче въnzътор.
De фȢлџере съ пеаръ, de тръсnет ші пȢчóсъ,
Орĭ каре с'ар ретраџе din глоріосȢл лок,
Къnd патріа саȢ mama кȢ іnima dȢióсъ,
Ва чере ка съ тречеm прin сабіе ші фок.
N'aжȢnсе iaтагаnȢл барбареĭ сеmiлȢnе,
А кърȢĭ плъџĭ фатале ші аzĭ ле maĭ сіmціm;
АкȢm се вѫръ кnȢта ꙟн ветреле стръбȢnе,
Daр maртор nе é DomnȢл къ віĭ nȢ о прііmim.
N'aжȢnсе dеспотісmȢл кȢ 'nтеага лȢĭ орбіе,
А кърȢĭ жȢг din веакȢрĭ ка вітеле'л пȢртъm;
АкȢm се 'nчеаркъ крȢzіĭ ꙟн óрба лор трȢфіе,
Съ ne ръпіаскъ ліmба: dар mорцĭ nȢmaĭ о dъm!
Роmъnĭ dіn патрȢ ȢnгĭȢрĭ, акȢm, орĭ nічĭ оdатъ
Ꙋnіцĭ'въ ꙟн кȢџет, Ȣnіцĭ'въ 'n сіmцірĭ!
Стрігацĭ ꙟн лȢmеа ларгъ къ DȢnъреа'ĭ фȢратъ
Пріn іnтрігъ ші сілъ, віклеnе Ȣnелтірĭ!
Преоцĭ, кȢ крȢчеа'n фрȢnте, къчĭ óстеа é крещіnъ,
Deвіzа'ĭ лібертате, ші скопȢл еĭ преа сфъnт!
МȢріm mаĭ біnе 'n лȢптъ, кȢ глоріе deпліnъ,
Deкът съ фіm склаві ĭаръшĭ ꙟн векĭȢл nост пъmъnт!
|
deʃˈte̯aptəte roˈmɨne din ˈsomnul t͡ʃel de ˈmo̯arte|
ɨŋ ˈkare ˌte̯adɨnˈt͡ʃirə barˈbarij de tiˈranʲ|
aˈkum orʲ ˌnit͡ʃoˈdatə kroˈjeʃtet͡sʲ ˈaltə ˈso̯arte|
la ˈkare sə seŋˈkine ʃi ˈkruzij təj duʃˈmanʲ|
aˈkum orʲ ˌnit͡ʃoˈdatə sə ˈdəm doˈvezʲ la ˈlume|
kən ˈaste ˈmɨnʲ maj ˈkurd͡ʒe un ˈsɨnd͡ʒe de roˈman|
ʃi ˈkən a ˈno̯astre ˈpjepturʲ pəsˈtrəm ku ˈfaləwn ˈnume|
triˌumfəˈtor ɨn ˈlupte un ˈnume de traˈjan|
[ɨˈnalt͡sət͡sʲ ˈlata ˈfrunte ʃi ˈkawtən d͡ʒur de ˈtine]
[kum ˈstaw ka ˈbrazʲ ɨn ˈmunte vojˈnit͡ʃʲ ˈsute de ˈmij]
[uŋ ˈɡlas jej maj aʃˈte̯aptə ʃi sar ka lupʲ ɨn ˈstɨne]
[bəˈtrɨnʲ bərˈbat͡sʲ ʒunʲ ˈtinerʲ din ˈmunt͡sʲ ʃi diŋ kɨmˈpij]
priˈvit͡sʲ məˈret͡se ˈumbre miˈhaj ʃteˈfan korˈvine|
roˈmɨna ˌnat͡siˈune aj ˈvoʃtri ˌstrəneˈpot͡sʲ|
ku ˈbrat͡sele arˈmate ku ˈfokul ˈvostrun ˈvine|
viˈat͡san ˌliberˈtate orʲ ˈmo̯arte ˈstriɡə ˈtot͡sʲ|
[pre voj və ˌnimiˈt͡ʃirə a ˈpizmej ˌrə.uˈtate]
[ʃi ˈo̯arba ne.uˈnire la ˈmilkov ʃi karˈpat͡sʲ]
[dar ˈnoj pəˈtrunʃʲ la ˈsuflet de ˈsfɨnta ˌliberˈtate]
[ʒuˈrəm kə vom da ˈmɨna sə fim ˈpurure̯a ˈfrat͡sʲ]
[o ˈmamə vəduˈvitə de la miˈhaj t͡ʃel ˈmare]
[preˈtinde de la ˈfijʃʲ azʲ ˈmɨnə daʒuˈtorʲ]
[ʃi ˈblastəmə ku ˈlakrəmʲ ɨn okʲ pe orʲʃiˈkare]
[ɨn ˈastfel de peˈrikul sar ˈfat͡ʃe ˌvɨnzəˈtorʲ]
[de ˈfuld͡ʒere sə ˈpjarə de ˈtrəsnet ʃi puˈt͡ʃo̯asə]
[orʲˈkare sar reˈtrad͡ʒe diŋ ˌɡloriˈosul lok]
[kɨnd ˈpatri.a saw ˈmama ku ˈinima duˈjo̯asə]
[va ˈt͡ʃere ka sə ˈtret͡ʃem prin ˈsabije ʃi fok]
[ˈnaʒund͡ʒe ˌjataˈɡanul barˈbarej semiˈlune]
[a ˈkəruj ˈpləd͡ʒʲ faˈtale ʃi ˈazʲ le maj simˈt͡sim]
[aˈkum se ˈvɨrə ˈknuta ɨn ˈvetrele strəˈbune]
[dar ˈmartor ne je ˈdomnul kə ˈvij nu o priˈmim]
[ˈnaʒund͡ʒe despoˈtismul kunˈtre̯aɡa luj orˈbije]
[al ˈkəruj ˈʒuɡ de ˈsekulʲ ka ˈvitelel purˈtəm]
[aˈkum senˈt͡ʃe̯arkə ˈkruzij ku ˈo̯arba lor truˈfije]
[sə ne rəˈpe̯askə ˈlimba dar mort͡sʲ ˈnumaj o ˈdəm]
[roˈmɨnʲ din ˈpatru ˈuŋɡjurʲ aˈkum orʲ ˌnit͡ʃoˈdatə]
[uˈnit͡sivə ɨŋ ˈkud͡ʒet uˈnit͡sivən simˈt͡sirʲ]
[striˈɡat͡sʲ ɨn ˈlume̯a ˈlarɡə kə ˈdunəre̯aj fuˈratə]
[prin ˈintriɡə ʃi ˈsilə viˈklene unelˈtirʲ]
ˈpre.ot͡sʲ ku ˈkrut͡ʃe̯an ˈfrunte kət͡ʃʲ ˈo̯aste̯a e kreʃˈtinə|
deˈvizaj ˌliberˈtate ʃi ˈskopul ej pre̯aˈsfɨnt|
muˈrim maj ˈbinen ˈluptə ku ˈɡlorije deˈplinə|
deˈkɨt sə fim ˈsklavʲ ˈjaraʃʲ ɨn ˈvekjul nost pəˈmɨnt|
|
Awaken thee Romanian from your sleep of death
Into which you've been sunk by the barbaric tyrants.
Now or never, sow a new fate for yourself
To which even your cruel enemies will bow!
Now or never, let us show the world
That through these arms, Roman blood still flows;
And that in our chests we still proudly bear a name
Triumphant in battles, the name of Trajan![note 1]
Raise your broad forehead and see around you
How, like fir trees on a mountain, brave youths, of a hundred thousand
An order they await, ready to pounce, as if wolves on sheep.
Old men and young, from mountains high and plains wide!
Behold, mighty shadows; Michael, Stephen, Corvinus,
The Romanian nation, your great grandchildren.
With armed hands, with your fire in their veins,
"Life in liberty or death", they all proclaim!
You were vanquished by the evils of your envy
And by blind disunity at Milcov and the Carpathians
But we, whose souls were pierced by holy liberty,
Swear that forever in brotherhood we will join!
A widowed mother from time of Michael the Brave[note 2]
Of her sons, she today demands a helping hand
And curses, with tears in her eyes, whosoever
In times of such great need, a traitor proven!
Of thunder and of brimstone should they perish
Anyone who flees from this glorious calling.
When homeland and our mothers, with a sorrowful heart,
Will ask us to cross through swords and blazing fire!
Have we not had enough of the barbaric crescent's yatagan
Whose fatal wounds we still feel today?
Now, the knout[note 3] is intruding on our ancestral lands
But the Lord is our witness that so long as we are alive, we won't accept it!
Have we not had enough of despotism and its unseeing eye
Whose yoke, like cattle, for centuries we have carried?
Now the cruel ones are trying, in their blind arrogance,
To take away our language, but only dead shall we surrender it!
Romanians of the four corners of the world, now or never,
Unite in thought, unite in feeling!
Proclaim to the world that the Danube has been stolen
Through intrigue and coercion, sly machinations!
Priests, lead with holy crosses, for this army is Christian,
Its motto is liberty and its goal all too holy.
Better to die in battle in with eternal glory,
Than to once again be slaves on our ancient lands!
|
