jeneros (amp.) ↦ generous.
jenever (grd., col.) ↦ jeniever.
jenier (gad.) ↦ jeniever.
jeníer (mar.) ↦ jeniever.
jeniever Ⓔ JŪNIPERUS (EWD 4, 122) 6 1878 snìure (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32)
gad. jenier mar. jeníer Badia jeniur grd. jenever fas. jeneiver
moe. śeneure fod. jeneiver col. jenever amp. śenoro LD jeniever
s.m. Ⓜ jenievri
arbusto conifero della famiglia delle cupressacee
(Juniperus communis l.) (gad. A 1879; G 1923; Ma 1950;
P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879;
G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R
1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013,
fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989;
DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1985; C
1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ ginepro, arbusto di ginepro Ⓓ Wacholder, Wacholderstrauch
◆ trognola de jeniever (gad.) Ⓘ arbusto di ginepro
Ⓓ Wacholderstrauch ◇ a) plëgn de vedli pëc fosc, de roi
y trognores de jenier plengn’ de vedli pecc’ fosc’, d’ rōs e
trŏgnores de snìure DeclaraJM, SantaGenofefa1878:32 (Badia).
jeniever (LD) ↦ jeniever.
jenitor (amp.) ↦ genitour.
jeniur (Badia) ↦ jeniever.
jenodlé Ⓔ GENUCULĀRE (EWD 4, 84) 6 1864 snudlà p.p. m.sg
(VianUA, FiProdigo1864:192)
grd. jenudlé
v.rifl. Ⓜ se jenodleia
◆ se jenodlé ju (grd. F 2002; DLS 2002) Ⓘ inginocchiarsi Ⓓ niederknien ◇ a) l fi alincontra s’à jenudlà ju dan si
pere, y dijova bradlan: Pere! ie é cumetù picià dant a Idie,
y dant a vo ’L fi all’ incontro s’ hà snudlà ŝu dàŋ si père, y
dis̄ova bràdlàŋ: Père! jö hè cummettù pitgià dànt a Iddie, y
dànt a vo VianUA, FiProdigo1864:192 (grd.).
jent Ⓔ GĒNS (EWD 4, 122) 6 1763 schent ‘gens’; troech da zant
‘turba gentis’ (Bartolomei1763-1976:96, 104)
gad. jënt mar. jont Badia jënt grd. jënt fas. jent caz. jent bra. jent
moe. jent fod. jent col. jent amp. śente LD jent MdR jënt
s.f. sg.
1 numero indeterminato di persone riunite in un
luogo o comunque considerate collettivamente
(gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998;
DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F
2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976;
DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz
1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1985; C 1986;
DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ gente Ⓓ Leute ◇ a) E l
é ndavò nte l’elba vignù ntel Tempio, e duta la jent vigniva da dël E le indavó ’n tel elba vignú nel Tempio, e dutta la
schent vigniva dal HallerJTh, MadalenaFOD1832:159 (fod.);
b) Chëst ne pò ester atramënter, cioè ch’ ël en sie fra tant
de jënt inće tröc de ri Quëst ne pò estr atramëntr, cioè ch’
ël eǹ sie fra tant de ĝënt inçhié treućh de rì DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:264 (MdR); c) No vedeo ce grun de
śente / Che ’l é bon de confessà? No vedéo c’e grun de
zente / Che l’ è bon de confessà? ZardiniB, Rudiferia1852:1
(amp.); d) Un muge de jent i l’à vedù jir stroz pien de
fech. Un mugö dö schönt i la vödù schir strotz piöŋ dö föch.
ZacchiaGB, MärchenSagen1858*:4 (bra.); e) la jent l’aea a
cher fora de mesura perché l’era n bel tous e valent E la
ʒ̉ent l aea a kér fora de mesura, perkè l era n bel tous e valent BrunelG, Cianbolpin1866:2 (caz.); f) Apëna ch’ an â aldí
incërch, che Genofefa ê gnüda ciafada, gnôl jënt adalerch en gran cuantité por la odëi Appena ch’ ang āva aldì
incearc, che Genofefa ē gnuda ceaffada, gnēle jent ad arlerc in grang quantitè pur la udei DeclaraJM, SantaGenofefa1878:118 (Badia)
2 insieme, pluralità di persone in genere, e in particolare gli altri contrapposti a noi (gad. B 1763; A
1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd.
A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002,
fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF
2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002;
Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1985; C 1986; DLS 2002, LD
DLS 2002, MdR) Ⓘ gente Ⓓ Leute ◇ a) La jënt ch’ ê pro
chëla mësa, le damana ći ch’ ël i manćia. La ĝënt ch’ ê
prò quëlla mësa, le damana çhi ch’ ël i mançhia. DeRüM,
MütPastNoza1833-1995:279 (MdR); b) Jent che menizassa
/ E gio soul che magnassa Žent ke menizasa / E jo soul ke
magnasa BrunelG, ColCornon1840-2013:365 (bra.); c) I ra
molo a chera śente, / che sto an fesc outo e bas, / voi parlà fora di dente, / ch’ i me daghe po del nas! I ra mòlo a
chera zènte, / che sto an fèsc òuto e bas, / voi parlà fòra di
dènte, / ch’ i me daghe po del nas! DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:110 (amp.); d) Ci che mai la jënt cuntâ /
Vijo tosc s’imaginâ. Ćiche mai la jënt contava / Vijo tost s’
imaginava. PiccolruazA, Scassada1848-1978:70 (Badia); e)
N’outa ence ió aee trop patriotismo / Perché volee proibir a la jent / Portar fornimenc d’òr e d’arjent. Nouta encie jo aee trop patriottismo / Perche volee proibir alla sent
/ Portar fornimenc d’ or e d’ argent. PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:267 (bra.); f) Sce tu fejes velch de mel, o sce
de l fé es l pensier, / Ala jënt l ascuendes, ma no a Die,
che cunësc ti cuer. Ŝë tu fès̄es vëlch de mèl, o ŝë del fè hès
’l pënsier, / Alla s̄ënt l’ ascuëndes, ma no a Die, chë cunëŝ
ti cuer. PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.); g) La mascèra la è sin jita e la ge à dit a la jent desche Dona Chenina ge à ensegnà. La mašera la e sin ʒ̉ita e la ğe à dit a
la ʒ̉ent deske Dona Kenina ğe à ensegnà. BrunelG, Cianbolpin1866:6 (caz.); h) y é gnüda patociada dër bort da jont
dal malan ed è gnöda patoććàda dęr burt da šont dale malon PescostaC, DecameronIXMAR1875:650 (mar.); i) O sce
te viesses, y t’intenesses le baié de jënt, o cotan y de cotan
de cosses, ch’ i t’oress damané! O se t’ viesses, e t’ intenesses ’l baiè d’ jent, o cutang e d’ cutan d’ cosès, ch’ i t’ uress’
damanè! DeclaraJM, SantaGenofefa1878:57 (Badia)
3 le persone comuni, di cui si fa parte o alle quali
si fa mostra di essere legati (gad., fas., amp.) Ⓘ gente Ⓓ Leute ◇ a) Śente, no cardassà mai, / cuanto vin ch’
el porta via / chera fre de tananai! Zènte, no cardasà mai,
/ quanto vin ch’ el pòrta via / chera fre de tananài! DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:115 (amp.); b) Por nes trá
sö a Paraisc / Veghel le ce, les mans, i pîsc / Y al Cil vál a
süa jënt / Ël pröm dagnora dant. Por n’ es tra sö a Parais
/ Veghël el tgë, lës mans, i pis / E al Tsil vall’ a süa sant /
El Prüm dagnara dant. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:2
(Badia); c) doi veies i se recordèa zeche, che chi egn i
contèa che l’é jit n pèster perdù, mo che de chela jent e
parentela i é jà morc fora duc doi vejes, ke i se recordea
zeke, ke ki egn i kontea ke l è ʒ̉it un pester perdù, mo ke de
kela ʒ̉ent e parentela i é ʒ̉à morč fora duč BrunelG, Cianbolpin1866:8 (caz.); d) Ah incö na ota, mia jënt, caos, / Da
sura Col Maladët oruns’ pa ’ci nos / Cun bona rajun s’ la
fá varëi Ah incö na otta, mia saint, caós, / Da sura col maladátt orung’s pa tgi nos / Cong bona reŝung s’ la fa varái
