cunfescion (grd.) ↦ confescion.
cunfescional (Badia) ↦ confescional.
cunfescionel (grd.) ↦ confescional.
cunfesciun (Badia) ↦ confescion.
cunfessé (grd.) ↦ confessé.
cunfessè (Badia) ↦ confessé.
cunfessëur (grd.) ↦ confessour.
cunfidé (grd.) ↦ confidé.
cunfidënza (grd.) ↦ confidenza.
cunfin (grd.) ↦ confin.
cunfiné (grd.) ↦ confiné1.
cunfort (grd.) ↦ confort.
cunfront (grd.) ↦ confront.
cunfurtè (MdR) ↦ conforté.
cunfus (grd.) ↦ confus.
cunià (grd.) ↦ cugné.
cunsacrazion (grd.) ↦ consacrazion.
cunsagré (grd.) ↦ consacré.
cunscidrazion (grd.) ↦ conscidrazion.
cunscidraziun (Badia) ↦ conscidrazion.
cunscidré (grd.) ↦ conscidré.
cunseguënza (grd.) ↦ conseguenza.
cunsëi (grd.) ↦ consei.
cunselazion (grd.) ↦ cunsulazion.
cunselé (grd.) ↦ consolé.
cunsenië (grd.) ↦ consegné.
cunservé (grd.) ↦ conservé.
cunsië (grd.) ↦ consié.
cunsolaziun (Badia) ↦ consolazion.
cunsonant (Badia, grd.) ↦ consonant.
cunsulazion (grd.) ↦ consolazion.
cunsum (grd.) ↦ consum.
cunsumé (grd.) ↦ consumé.
cunt (gad., mar., Badia) ↦ cont.
cuntadin (grd.) ↦ contadin.
cuntamënt (gad., Badia) ↦ contament.
cunté (gad., mar., grd.) ↦ conté1.
cunté (gad., mar., grd.) ↦ conté2.
cuntè (Badia) ↦ conté1.
cuntè (Badia, MdR) ↦ conté2.
cunteja (gad., mar., grd.) ↦ conteja.
cunteja (grd.) ↦ contesa.
cuntemplazion (grd.) ↦ contemplazion.
cuntemplaziun (Badia) ↦ contemplazion.
cuntemplé (grd.) ↦ contemplé.
cuntenì (grd.) ↦ contegnì.
cuntënt (Badia, grd.) ↦ content.
cuntenté (grd.) ↦ contenté.
cuntentè (Badia) ↦ acuntenté.
cuntentëza (Badia, grd.) ↦ contenteza.
cuntia (gad., grd.) ↦ contia.
cuntigní (Badia) ↦ contegnì.
cuntinué (grd.) ↦ continué.
cuntlujion (grd.) ↦ conclujion.
cuntra (gad., mar., Badia, MdR) ↦ contra.
cuntrada (Badia) ↦ contreda.
cuntrario (Badia) ↦ contrar.
cuntrat (Badia, grd.) ↦ contrat.
cuntreda (grd.) ↦ contreda.
cuntrer (grd.) ↦ contrar.
Cuntruni 6 1828 Kuntruni (PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64)
grd. Cuntruni
topon.
gruppo di case a bula in val gardena (grd.) Ⓘ Cuntruni Ⓓ Cuntruni ◇ a) Vardëde che deguni / Sëura y sot Cuntruni / Ne vede a se dané / Tl infiern po a cheghé. Vardëde
ke deguni / Sëura i sot Kuntruni / Ne vede a se danè / Tel
infiern po a keghè. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64
(grd.).
Cuntruni (grd.) ↦ Cuntruni.
cunvegnënt (Badia) ↦ convenient.
cunvenì (grd.) ↦ convegnì.
cunvenient (grd.) ↦ convenient.
cunvënt (Badia, grd.) ↦ convent.
cunversazion (grd.) ↦ conversazion.
cunversaziun (Badia) ↦ conversazion.
cunvertì (grd.) ↦ convertì.
cunzeder (grd.) ↦ conzede.
cuoe (amp.) ↦ cueje.
cuoga (fod.) ↦ cuega.
cuoi (amp.) ↦ cuoe.
cuoje (fod.) ↦ cueje.
cuor (fod., amp.) ↦ cuer.
cuore (amp.) ↦ cuer.
cuossa (fod.) ↦ cuessa.
cupé (grd.) ↦ copé.
cupië (grd.) ↦ copié.
cura Ⓔ it. cura ‹ CŪRA (EWD 2, 364) 6 1631 (matte) Cura (Proclama1631-1991:156)
gad. cura Badia cüra grd. cura fas. cura fod. cura amp. cura LD
cura MdR cüra
s.f. Ⓜ cures
1 interessamento sollecito e costante per qualcuno o qualcosa; riguardo, attenzione (gad. A 1879; Ma
1950; P/P 1966; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L
1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz
1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985;
Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C
1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cura Ⓓ Pflege,
Sorge ◇ a) ma po vën chësta safuieda dala richëzes, dai
plajëies, y dala cura per la cosses de chësc mond ma pò vëŋ
chësta saffujèda dalla ricchëzzes, dai plas̄ëies, y dalla cura
per la còsses de chëst mond VianUA, SumënzaSëna1864:195
(grd.); b) por chësc confidi dagnora ad Ël la cura de tüa
vita pur chesc’ confidi dagnara ad El la cura d’tua vita DeclaraJM, SantaGenofefa1878:97 (Badia)
2 territorio con chiesa propria, sottratto alla giurisdizione del parroco e affidato a un curato (gad.
A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. G 1923; L 1933;
Ma 1953) Ⓘ curazia Ⓓ Kuratie ◇ a) Sci, sce l ie drët a Die,
/ Dut bon, dut drët, dut bel. / Chësc scrij ënghe Matie /
Tla cura da Ciastel. Shi, she l’ie drët a Die, / Dut bon, dut
drët, dut bel. / Këst skrish ënke Matie / Tla kura da Ciastel.
PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57 (grd.); b) Scebëgn
ch’al á tan lauré / Na te gran cöra a manajé / Fôl impó
incö dër gaiert / Y bunfrësch adora y tert. Sëbaing ch’Al
ha tang laurè / Na te gran cüra a manasè / Folle inpo incö
dar gaiert / E bung frasc adora e tert. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:2 (Badia)
◆ avei cura (gad., grd. F 2002, fas. Mz 1976, fod. Ms
2005, MdR) Ⓘ avere cura di Ⓓ sorgen für ◇ a) Al bambin
al dat tratura / Y ova na gran cura. / A Gejù al dat la spëisa, / Che l maiova pra si mëisa. Al bambin al dat tratura / I
ova na gran kura. / A Geſhù al dat la spëisa, / Ke l majova
pra si mëisa. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:61
(grd.); b) Oh no! Ëi à inće cüra ch’ëi sie prosc e da bëin.
O[h] nò! Ei ha inçhié cüra ch’ëi sie proŝ e da bëiǹ. DeRüM,
AldìNiaSignurCurat1833-1995:265 (MdR); c) dess i genitori
menè sü mütuns dërt bëin e die a scola, e avëi cüra, ch’ëi
vëgne chilò dërt bëin instruis, e imparè tröp dess i genitori
menè sü müttuns dërt bëiǹ e die a scòla, e avëi cüra, ch’ëi
vëgne quilò dërt bëiǹ instruis, e impare treup DeRüM, Al-