te, / ch’i me daghe po del nas! DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:110 (amp.); b) Y insciö alalungia l’essel ël
desmenada, / ne i essel le Bracun scrit na lëtra por strada / ch’ess dit fora di dënz bel tler a scior Tita / ch’al sides
mort bele plü ores, ch’al ne sides plü en vita. Y insciö alalungia l’éssel ël desmenada, / ne i éssal l’Bracun scrit na
lëtra per strada / ch’ess dit for di dënz bel tler a Scior Tita
/ ch’al sî mort bel’ plö ores, ch’al ne sî plö in vita. PescostaC, BracunCoz1853-1994:226 (Badia) ◆ mel de denz
(grd.) Ⓘ mal di denti Ⓓ Zahnweh, Zahnschmerzen ◇ a)
Na vedla, che ne fajova auter che tussì y batulé, ova scheje
daniëura mel de dënz Una vödla, kœ ne faschòva auter kœ
tussì y batulè, avòva schkesche dagniœura mel de dænts
PlonerM, Erzählung3GRD1807:46 (grd.).
dent (fas., moe., fod., LD) ↦ dent.
dënt (gad., Badia, grd.) ↦ dent.
dentara (gad.) ↦ dentera.
dente (amp.) ↦ dent.
dentëne (fod.) ↦ ntëne.
dentera Ⓔ deriv. di dent + era ‹ -ARIA 6 1844 dentèra (DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114)
gad. dentara mar. dontöra amp. dentera
s.f. Ⓜ denteres
la serie e la disposizione dei denti di cui sono forniti gli uomini e gli animali (gad. Ma 1950; P/P 1966;
V/P 1998, amp. Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ dentatura Ⓓ Gebiss ◇ a) conzedéme par sto an / na dentera de diamante /
par lourà da cortejan cònz̄edeme par sto an / na dentèra de
diamante / par lourà da cortegian DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114 (amp.).
dentera (amp.) ↦ dentera.
depenje Ⓔ DĒPINGERE (EWD 3, 55) 6 1807 depënjer (PlonerM,
Erzählung2GRD1807:45)
gad. depënje mar. deponje Badia depënje grd. depënjer fas.
depenjer fod. depenje amp. depenśe LD depenje
v.tr. Ⓜ depenj, depenjon, depent
ornare con pitture, colorare, pitturare (gad. A
1879; A 1895; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS
2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002;
DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976;
DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973;
P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982;
C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ pitturare, dipingere
Ⓓ bemalen, malen, anstreichen ◇ a) N moler à tëut su
n di a depënjer doi uemes Ung moler a tœut su ung dì a
depœncher doi vuemes PlonerM, Erzählung2GRD1807:45
(grd.); b) N moler á tut sö n de a depënje dui omi Uŋ moler a tùt sèu uŋ dè a depënĝe dui omi PlonerM, Erzählung2BAD1856:24 (Badia); c) N moler á tut sö n de a deponje
dui omi ’ŋ moler a tut sèu ’ŋ dé a deponĝer dui omi PlonerM, Erzählung2MAR1856:24 (mar.); a) Indespó a osservé
les flus de bosch, che depenjô cun bi corusc a mile chë picia val Indespò a osservè les flus d’bosc, che d’pengjō cung
bi curusc’ a mille che piccea val DeclaraJM, SantaGenofefa1878:40 (Badia)
p.p. come agg. Ⓜ depent, depenc, depenta, depentes
rappresentato per mezzo di colori (gad., grd. F 2002,
fas. DILF 2013, fod. Ms 2005) Ⓘ dipinto Ⓓ gemalt ◇ a) Oh
i oress che chësc fucs ess ares, insciöch’ i n á inzai odü un
depënt O i oress’ che chesc’ fucs essa ares, ingsceoucch’ i
n’à zei udù ung depent DeclaraJM, SantaGenofefa1878:111
(Badia).
depenje (fod., LD) ↦ depenje.
depënje (gad., Badia) ↦ depenje.
depenjer (fas.) ↦ depenje.
depënjer (grd.) ↦ depenje.
depenśe (amp.) ↦ depenje.
depì (col., amp.) ↦ deplù.
deplëgn (gad.) ↦ deplen.
deplen Ⓔ comp. di de + plen (EWD 5, 317) 6 1878 d’plengn’ (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:62)
gad. deplëgn mar. deplën Badia de plëgn grd. deplën fas. de
pien fod. deplen LD deplen
avv.
compiutamente, del tutto (gad. P/P 1966; V/P 1998; DLS
2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. DLS 2002;
Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ completamente, pienamente
Ⓓ vollständig, völlig, ganz ◇ a) Le gran patí i â desfiguré
deplëgn so müs jintil ‘L grang patì i ā desfigurè d’plengn’
so mus jintil DeclaraJM, SantaGenofefa1878:62 (Badia); b)
porcí che la lëtra de chësc ê tan plëna de baujies fines y
furbes, […], ch’al á basté a svarcié deplëgn le conte purcicche la lettra d’chesc’ ē tang plena d’baujīs fines e furbes,
[…], ch’el à bastè a sverceiè d’plengn’ l’conte DeclaraJM,
SantaGenofefa1878:81 (Badia).
deplen (fod., LD) ↦ deplen.
deplën (mar., grd.) ↦ deplen.
deplö (Badia) ↦ deplù.
deplù Ⓔ comp. di de + plu 6 1710 Deplu (Proclama1710-1991:167)
gad. deplü mar. deplü Badia deplö grd. deplù fas. de più fod. deplù col. depì amp. depì, de pì LD deplù MdR de plü
avv.
1 in maggior grado o misura (gad. V/P 1998; DLS 2002,
grd. L 1933; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002;
DILF 2013, fod. P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005,
amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ di più Ⓓ mehr ◇ a)
Chiche ntënd, m’à ntendù, / Mo ne muesses dì deplù. Kike
ntënt, m’a ntendù, / Mo ne muesses di de plu. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:56 (grd.); b) Iö te prëie, ne fà nia
sënza le consëi de le dotur, acioche ne te te dezipes inćiamò
de plü. Jeu te prëÿe, ne fà nìa sënza le consëi de le Dottur,
acćioche ne te te decipes inçhiamò de plü. DeRüM, OhAmico1833-1995:256 (MdR); c) Ne fossel morvëia, sce Chël Bel
Dî en paraisc / menass l’Orco o ciamó valch deplü / a castié n te gran piciadú? Ne fóssel mervöia, sce Chël Bel Dî
in paraîsc / menessa l’Orco o ćiamò valch de più / a ćiastié
n te’ gran pićiadu? PescostaC, OrcoIocl1858-1994:235 (Badia); d) E vos no v’in aé amal, pioan, / De sti cuatro versate in anpezan, / Parché el nosc orto no pó dà de pì E
vos no vi n’avede a mal, Piovan, / De sti quattro versate in
Ampezzan, / Parchè el nosc orto no po dà de pì DegasperF,
AgostinoCostantini1860:1 (amp.); e) chëi, ch’ova laurà dut
l di, s’aspitova velch deplù. Ma ënghe chisc no à giatà deplù, che na munëida. chëi, ch’ova laurà dutt il di, s’aspëttòva vëlch de plu. Ma anche chiŝ non hà giatà de plu, che
na munëida. VianUA, LaurancVinia1864:194 (grd.); f) Desprijëis ligrëzes groies, / Por n ciafé sëgn cënt deplü, / Col
brilant onur lassö. Desprijeis ligrezzes groies, / Pur ‘ng
ceaffè sengn’ ceant de plou, / Col brillante onur lassoù. DeclaraJM, MëssaFreinademez1875:1 (Badia)
2 oltre a ciò, per di più (gad., MdR) Ⓘ inoltre Ⓓ zudem
◇ a) Inte dües nöts n’ài fermè l’ödl n momënt su… E de
plü ël me fej mè (mal) a le spiné, ël me dô i osc Inte dü[e]
s neuts n’hai fermè l’eudl ‘ǹ momënt sù… E de plü ël me
féŝ mä (mal) a le spinné, ël me dó i oŝ DeRüM, Poste BëinDormì1833-1995:256 (MdR); b) De plü aste dit, che chëst
jonn é dërt abile e sà bëin lì, scrì, e fà cunć. De plü haste
dit, che quëst ĵon é dërt abile e sa bëiǹ lì, scrì, e fa cuntg.
DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:268 (MdR); c) Deplü
ciafâl tröpes composiziuns de lëtres, che spirâ i plü nobli
sentimënc d’amur y fedelté ad ël D’plou ceaffāle trouppes
composiziungs d’lettres, che spirā i plou nob’li sentimentg’ d’amur e fedeltè ad el DeclaraJM, SantaGenofefa1878:85
(Badia).